Profeţia şi Plângerile Sfântului Ieremia

martie 18, 2009 at 7:59 am Scrie un comentariu

Sfântul profet Ieremia a trăit în jurul anului 600 î. d. Hr., când evreii au fost luaţi în robia babilonică sau persană de către oastea lui Nabucodonosor. Numele său înseamnă „Iahve înalţă” şi a fost preot. Profeţia sa a fost trecută în scris de Sfântul profet Baruh ( „cel binecuvântat”).

            Din cartea Sfântului profet Ieremia se citeşte la Vecernia Sfinţilor Mucenici Serghie şi Vah (7 oct.); a Sfântului Dimitrie, izvorâtorul de mir (26 oct.); în Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor, la Ceasul Împărătesc al IX-lea şi în Sâmbăta Mare, la Vecernia unită cu Sfânta Liturghie.

            Iată şi câteva alcătuiri binecuvântate din slujbele Bisericii Ortodoxe, ce fac trimitere la viaţa Sfântului Prooroc Ieremia:

            „De Sfântul Ieremia[i] cel din groapa cu noroi ai auzit, suflete, care a plâns cu tânguire cetatea Sionului (Ierusalimul, n.n.) şi lacrimi a vărsat. Urmează vieţii lui celei plângătoare şi te vei mântui.”[ii]

            „Poporul cel fără de lege, nevrând să primească mirosul dumnezeieştii cunoştinţe, te-a supus în noroi, pe tine care întăreai legile Mele drepte, Sfinte Ieremia înţelepte. Care ducându-se în robie silnică de barbarii cei fără de Dumnezeu, l-ai plâns, prooroc fericit.”[iii]

            Ier. 31, 31 – 33 : „Trecut-au cele ce în umbră se săvârşeau sub Lege; că ai născut Preacurată Fecioară pe Hristos, Dătătorul de Lege, pe Cel ce ne-a legiuit dar şi curăţire şi luminare şi ne-a izbăvit din blestem, întru tot lăudată.”[iv]

            „Din pântecele maicii tale, Sfinte Cuvioase Teodor Sicheotul, sfinţindu-te Făcătorul, ca şi pe Sfântul Prooroc Ieremia odinioară, te-a făcut vas de bună trebuinţă Duhului, care goneşti duhurile cele viclene.”[v]

            Ier. 31, 15: „Acum s-a plinit proorocia Sfântului Ieremia, care mai înainte a vestit sfârşitul pruncilor în Rama.”[vi]

            „Curăţindu-ţi cu duhul inima ta cea dătătoare de lumină, mărite Sfinte Mare Prooroc şi Mucenic Ieremia, ai primit de Sus harul proorociei şi la margini cu mare glas ai strigat: iată Dumnezeul nostru, şi nu este asemenea cu Dânsul; căci Acesta întrupându-Se S-a arătat pe pământ.”[vii]

            „Cel ce are mai înainte cunotinţa tuturor, mai înainte văzând mişcările cugetului tău, o, Sfinte Ieremia, descoperitorule de cele dumnezeieşti, te-a făcut pe tine îndreptător poporului.”[viii]

            „Doamne, deşi grăia tânguiri Sfântul Ieremia, robul Tău, dar veselia, ce avea către Tine, ca un prooroc nu o a împuţinat; căci sufletul şi-a alcătuit cu dragostea Ta, Hristoase, şi pururea se umplea de veselia cea negrăită.”[ix]

            „Din pântece te-a sfinţit Dumnezeu, părinte cuvioase, ca şi pe Sfântul prooroc Ieremia de demult şi pe Dreptul Samuel, de Dumnezeu purtătorule, prooroc dumnezeiesc arătându-te; de minuni făcătorule Sfinte Eftimie, locuitorule împreună cu îngerii, pomeneşte pe toţi cei ce te laudă pe tine.”[x]

            „Lemnul pe care l-a văzut pus în pâinea Ta proorocul cel plângător, adică rucea Ta, Îndurate, sărutând-o, lăudăm legăturile Tale, îngroparea, suliţa şi piroanele.”[xi]

            „Pe Sfântul prooroc Ieremia Dumnezeu din pântece sfinţindu-l şi mai înainte de naştere cunoscându-l, ca Cel ce cunoaşte de mai înainte, ca pe un vas al Sfântului Duh l-a umplut pe el, chiar din frageda copilărie; şi prooroc şi propovăduitor pe acesta l-a trimis, ca să vestească mai înainte tuturor sfânta Lui venire pe pământ. Dar născându-Se Însuşi Dumnezeu din Fecioară şi la propovăduire ieşind, a aflat din pruncie tălmaci vrednic al harului Său, pe purtătorul de Dumnezeu şi dumnezeiescul Iganatie.”[xii]

Se zice şi-a Sfânta Tradiţie:

„Istorisirea ne-a arătat în chip că firea dumnezeiască e grabnică la miluire şi gata îndată spre mângâiere… Că de multe ori şi Dumnezeu se supără pe greşelile noastre, încât zăboveşte în a ne arăta bunătatea, oricât e de mare; nu e greu a o vedea şi din cele următoare: prin Sfântul Duh s-a descoperit Sfântului Prooroc Ieremia măcelărirea viitoare ce va avea loc în ţara iudeilor din timpul său, când vor năvăli babilonienii în ea după legea războiului. Dar după ce au căzut şi s-au văzut mulţi morţi, zice Duhul către Sfântul Prooroc: „Vai mie, că mă doare sufletul pentru cei omorâţi. Înconjuraţi uliţele Ierusalimului şi vedeţi şi cunoaşteţi şi căutaţi în pieţele lui. De veţi afla vreun bărbat, de este vreunul care face judecată (dreaptă, n.n.) şi caută credinţă, Milostiv voi fi faţă de ei, zice Domnul.” (Ieremia 4, 31 şi 5, 1)”[xiii]

 

[i]Icoană preluată de pe site-ul http://www.comeandseeicons.com

[ii]Triod, Joi, în Săptămâna a V-a a Postului mare, Utrenie, Cântarea a VIII-a

[iii]Mineiul pe Mai, Ziua Întâi, Utrenie, Sedealna Sfântului Prooroc Ieremia

[iv]Octoihul Mare, Glasul al V-lea, Miercuri, Utrenie, Cântarea a III-a a Canonului Născătoarei de Dumnezeu

[v]Mineiul pe Aprilie, Ziua a XXII-a, Pomenirea Sfântului Cuvios Teodor Sicheotul, Utrenie, Cântarea I

[vi]Mineiul pe Decembrie, Ziua a XXIX-a, Utrenie, Cântarea a IV-a a Canonului Pruncilor ucişi de Irod

[vii]Mineiul pe Mai, Ziua Întâi, Utrenie, Condacul Sfântului Profet Ieremia

[viii]Idem,  Cântarea I

[ix]Idem, Vecernie, din Stihirile de la Doamne strigat-am…

[x]Mineiul pe Ianuarie, Ziua a XXI-a, Sfântul Cuvios Eftimie cel Mare, Luminânda Utreniei

[xi]Triod, Duminica a III-a a Postului Mare, Utrenie, Cântarea a VI-a a Tricântării

[xii]Mineiul pe Ianuarie, Ziua a XXIX-a, Aducerea moaştelor Sfântului Sfinţitului Mucenic Ignatie, Icosul Utreniei

Despre absentul

Nula dies sine linea
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un comentariu