SOTII DE SCRIITORI RUSI

Fw: Soții de scriitori rusi
Dianu Viorel
To Meion.lazu@gmail.comfcostinescu@yahoo.com and 2 More…
Today at 5:01 PM

– On Wed, 7/9/14, Petre Cazangiu wrote:

> From: Petre Cazangiu
> Subject: Fw: Soții de scriitori rusi
> To: „Dianu Viorel”
> Date: Wednesday, July 9, 2014, 8:39 PM
>
>
> On Wednesday, June 25, 2014 9:06 PM, iulian
> popescu wrote:
>
>
> Bună seara!
> Iulian
> Popescu
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
>
> Cartea “Nevestele –
> Femeile din spatele monstrilor sacri ai literaturii ruse”
> (The Wives – The Women Behind Russia’s Literary
> Giants) este scrisa de catre Alexandra Popoff.
> Autoarea s-a nascut in Moscova, dar astazi traieste in
> Canada, iar sursa de inspiratie pentru acest roman a
> reprezentat-o mama ei care si-a dedicat intreaga viata in
> sustinerea carierei sotului ei, scriitorul Grogori Baklanov.
> Fiica lor a considerat ca acest comportament si aceasta
> dedicatie sunt specifice sotiilor scriitorilor rusi care
> si-au facut o meserie din cultivarea geniului sotilor
> lor. Autoarea realizeaza o incursiune in biografiile
> a sase femei extraordinare care si-au dedicat viata pentru
> desavarsirea operei sotilor lor: Sofia Tolstoi,
> Anna
> Dostoievski, Nadejda Mandelstam, Vera
> Nabokov, Natalya Soljenitin si Elena Bulgakov.
> Sotiile lor au trait momente dificile, traind alaturi de
> scriitori care au fost victimele politicii comuniste
> rusesti. Au indurat actiunile represive ale guvernului, au
> trait uneori la limita supravietuirii, au dus lipsa de bani,
> si-au sacrificat propriile cariere promitatoare, au fost
> stenografe, dactilografe, traducatoare, critici, editori,
> redactori, cercetatori, sfatuiori. Multe dintre
> operele acestor scriitori au reprezentat rezultatul
> parteneriatelor creative realizate impreuna cu nevestele
> lor. Pentru aceste femei, sa fii nevasta de
> scriitor a reprezentat o profesie in sine. Ele au fost
> “dadace de talente” cum o descria Tolstoi pe Sofia in
> “Razboi si pace”.
>
>
>
> Mariajul
> Sophiei Tolstoi cu Lev nu a fost unul tocmai usor! Desi i-a
> fost editor, traducator si redactor, Tolstoi nu si-a
> exprimat niciodata fatis recunostinta fata de ea. Cei doi
> isi citeau jurnalele personale, impartasind experientele
> atat in plan faptic, cat si in cel
> spiritual.
>
>
>
> Sophia a
> fost constienta de rolul si importanta istorica a jurnalului
> ei cu privire la informatiile despre viata si opera marelui
> scriitor, dar nu a incercat nici un moment sa ascunda sau sa
> schimbe adevarul, consemnandu-si parerile si ideile cu
> privire la tot ceea ce au trait si impartasit impreuna.
> Autorul si-a gasit sursele de inspiratie in viata de
> familie, in jurnalele si scrisorile Sophiei atunci cand a
> scris cele doua romane de referinta: “Razboi si pace” si
> “Anna Karenina”.
>
>
>
> Dupa
> publicarea celui din urma, Tolstoi a trecut printr-o criza
> morala acuta, a creat curentul tolstoistilor, incepnd sa
> blameze rolul si importanta banilor si averii, relatiile
> sexuale, implementand un fel de teroare nu numai domestica,
> dar si la nivel de mecenat. Ea l-a inspirat in personajul
> Kitty din romanul “Anna Karenina”. Dupa 19 sarcini, 3
> avorturi spontane si 5 decese infantile, ea avea o gramada
> de guri de hranit in momentul in care el a decis sa renunte
> la veniturile provenite din drepturile de autor , inclusiv
> la averea pe care o detinea, hotarand sa isi pastreze doar
> mosia Yasnaya Polyana. De la Sophia ne-a ramas o carte de
> memorii intitulata “Viata mea. Fragmente de
> jurnal”. Dostoievski evita sa sa inspire din viata de
> familie, Anna, sotia lui, fiind aceea care l-a sustinut in
> permanenta, chiar si in perioadele in care scriitorul,
> epileptic de altfel, era dependent de jocuri de noroc.
>
>
>
>
> La
> varsta de 20 de ani, mai exact, in octombrie 1866, Anna a
> fost angajata ca stenografa de catre Fyodor Dostoievski. In
> luna urmatoare a cerut-o de nevasta, iar ea a acceptat
> imediat. Asa cum povesteste in memoriile sale, Fyodor i-a
> impartasit subiectul unui nou roman solicitandu-i parerea cu
> privire la psihologia feminina. In romanul fictiv, un pictor
> batran s-ar fi indragostit de o tanara si ar fi intrebat-o
> daca ar fi posibil ca o tanara asa de frumoasa, cu o
> personalitate vesela, sa se indragoseasca de baranul artist.
> Anna a raspuns fara sa se gandeasca: orice este posibil, dar
> scriitorul a insistat: “Pune-te in locul ei pt un moment.
> Imagineaza-ti ca eu sunt pictorul, ma destainui tie si te
> intreb daca vrei sa fii nevasta mea. Ce ai raspunde?”, iar
> Anna a raspuns imediat: “As spune ca te iubesc si ca te
> voi iubi intotdeauna”. In februarie s-au casatorit si au
> parasit tara. In Baden,
> Dostoievski a pierdut la ruleta toti banii si bunurile,
> inclusiv hainele tinerei neveste. S-au stabilit la Geneva,
> iar dupa un an s-a nascut fiica lor care a murit 3 luni mai
> tarziu. In Dresda s-a nascut cea de-a doua fiica, iar dupa
> ce s-au intors la St Petersburg, Anna a
> mai dat nastere la inca doi baieti. Preluase
> deja toata averea familiei si gestiona cheltuielile,
> inclusiv negocierile cu privire la romanele ce urmau sa fie
> publicate au cazut in sarcina ei, iar in scurt timp au
> scapat de toate datoriile pe care Fyodor le facuse la
> jocurile de noroc.
>
>
>
> In 1881
> cand Dostoievski a murit, Anna avea 35 de ani si niciodata
> nu s-a mai recasatorit. Dupa moartea lui, ea a strans toate
> manuscrisele, scrisorile si documentele si a construit o
> camera speciala dedicata marelui scriitor in incinta
> Muzeului de Istorie. Anna i-a fost asistenta medicala,
> prietena, tovarasa de viata, dactilografa si iubita fiind
> singura persoana pe care se baza scriitorul. Tinea in mare
> taina un jurnal personal pe care l-a ferit de orice
> indiscretie posibila, chiar si de curiozitatea sotului ei.
> Dupa multi ani, un expert a descifrat jurnalul si a facut
> publica viata conjugala a celor doi. Anna apucase sa stearga
> toate insemnarile care l-ar fi pus in ipostaze jenante pe
> scriitor. Dostoievski i-a dictat ambele romane “Crima si
> pedeapsa” si “Fratii Karamazov” . Ulterior ea a
> publicat o carte cu “Amintiri”, dovedind astfel ca
> femeia din spatele lui Dostoievski era o persoana
> talentata si educata. Tolstoi si Dostoievski au fost rivali
> in viata literara si au evitat orice forma de contact, dar
> asta nu le-a impiedicat pe nevestele lor sa se sfatuiasca si
> sa se incurajeze reciproc in efortul lor de a-si sustine
> partenerii.
>
>
> Un alt
> personaj impresionant a fost Vera
> Nabokov,
> nevasta lui Vladimir Vladimirovich Nabukov, scriitorul
> vesnic nemultumit de scrierile sale si gata oricand sa
> isi arunce manuscrisele in foc. Vera era gardianul care
> ii pazea scrierile si incerca din rasputeri sa le salveze.
> Sotul ei avea o mare consideratie pentru Tolstoi, dar nu il
> suporta pe Dostoievski. Nevasta lui, femeie cu capul pe
> umeri, cunostea biografia celor doi titani ai literaturii si
> rolul pe care il jucasera nevestele lor in viata si opera
> lor. Nabukov spunea ca impreuna cu femeia de langa el
> formeaza “o singura umbra”. Vera era un
> intelectual rafinat cand a devenit nevasta celebrului
> scriitor. Cu toate astea,
> ea si-a facut din statutul de nevasta, editor si translator
> al operelor sotului ei un crez de viata, fiind sursa de
> inspiratie in multe din operele lui.
>
>
>
> Cei doi au
> format un parteneriat de succes in care femeia si-a dedicat
> viata talentului sotului ei, iar barbatul si-a dedicat opera
> sotiei lui. Frumos, nu-i asa? Femeia maritata timp de 52 de
> ani cu autorul celebrului roman “Lolita” a vrut sa faca
> ceva util si maret cu viata sa: sa-si ajute barbatul sa
> devina unul dintre titanii literaturii rusesti. Vera era o
> femeie curajoasa, pana acolo incat purta pistol pentru a-si
> apara barbatul in calatorii. Il insotea pretutindeni, chiar
> si la cursurile pe care acesta le tinea la Cornell, iar cand
> acesta nu putea veni, nu ezita sa ii tina locul. S-a dovedit
> intransigenta in negocierile contractelor de editare.
> Intotdeauna i-a fost primul cititor si primul critic al
> fiecarui roman care urma sa fie tiparit, la fel cum i-a fost
> muza, critic si translator. I-a corectat povestirile in
> limba germana, memoriile in limba franceza, poezia il limba
> italiana, sa isi
> recalibreze stilistic proza. Ea s-a dovedit a fi o femeie
> stranie, o nevasta conventionala cu o splendida inteligenta
> neconventionala.
>
>
>
>
> Scriitoarea Nadejda
> Mandelstam a fost sotia lui Osip Maldenstam. Provenea
> dintr-o familie de intelectuali evrei, mama ei facand
> parte din prima generatie de femei care au urmat cursurile
> Facultatii de Medicina din URSS. Nadejda a studiat pictura
> si a fost ucenica pictoritei Alexandra Exeter. La 20 de ani
> l-a cunoscut pe Osip si nu s-a despartit de el pana cand
> acesta a fost arestat in anul 1938. Ii era atat de devotata
> sotului, incat odata, fratele ei comenta ca ea si talentatul
> poet Osip Mandelstam devenisera atat de apropiati, incat ea
> parea sa se contopeasca in existenta lui, peirzandu-si
> personalitatea. Ea si-a privit fratele cu ingaduinta si i-a
> raspuns sec: “that’s how we like it!” In plina
> epoca stalinista, Nadejda a fost obligata sa memoreze o buna
> parte din opera sotului ei.
>
>
>
> Cea mai recunoscuta este epigrama
> despre Stalin, scrisa in 1933, epigrama care, recitata in
> multe locuri de catre autor, s-a dovedit un act de
> imprudenta care l-a costat libertatea. Iata epigrama in
> traducerea lui Emil Iordache:
>
> “Vietuim, dar sub noi tara tace
> mormant.
> Cand vorbim, nu se-aude macar un
> cuvant.
> Iar cand vorbele par sa se-nchege
> putin,
> Pomenesc de plaiesul urcat in
> Kremlin.
> Are degete groase si
> grele,
> Sunt cuvintele lui de
> ghiulele.
> Rad gandacii mustatilor
> strambe
> Si-i lucesc a napasta
> carambii.
> Are –o turma de sfetnici cu gaturi
> subtiri –
> Semioameni slujindu-l
> umili-
> Care suiera, miauna, latra
> caineste,
> Numai el, fulgerand,
> hacuieste.
> Potcovar de ucazuri, forjeaza
> porunci:
> Glont in ochi, glont in frunte si
> glont in rarunchi.
> Orice moarte-i desfata
> deplin
> Pieptu-i larg de cumplit
> osetin”
> Osip a murit in Gulag in anul 1938.
> Nadejda si-a dedicat restul vietii recuperarii operei
> poetului. Totodata este autoarea unor memorii publicate si
> in Romania: “Speranta impotriva sperantei” si
> “Speranta abandonata”.
>
>
>
> Natalia Soljenitin
> a fost un PR-ist dedicat promovarii operei
> sotului ei, scriitorul Aleksandr Soljenitin. Acesta a fost
> inrolat in Armata Rosie si chiar a fost decorat de doua ori.
> Natalia l-a intalnit pe scriitor cand acesta era deja
> celebru, ca urmare a succesului pe care il avusese romanul
> “O zi din viata lui Ivan Denisovich”. Ea avea 28 de ani
> si era doctoranda. In “Iubeste Revolutia” el a povestit
> experientele din timpul razboiului si indoielile cu privire
> la fundametele si valorile morale ale regimului sovietic. A
> fost arestat si trimis in lagarul de munca vreme de 8 ani.
> Natalia a divortat si a plecat in America impreuna cu fiii
> lor. Corespondenta cu fostii detinuti politici l-au
> determinat sa inceapa cercetarea la proiectul unui nou
> roman, “Arhipelagul Gulag”. I s-au confiscat mai multe
> manuscrise, si cu toate astea, I-au fost
> publicate in Occident romanele “Primul cerc”,
> “Pavilionul cancerosilor”, iar mai tarziu,
> “Arhipelagul Gulag”.
>
>
>
> In 1974 i s-a ridicat cetatenia sovietica si
> s-a stabilit impreuna cu Natasha in America. Ea a
> efectuat ample cercetari pentru romanele lui istorice,
> ocupandu-se de editarea operei lui. Traind intr-un sistem
> politic restrictiv, ea a luptat contra cenzurii, a pastrat
> arhivele operelor sotului ei ilicit, riscandu-si libertatea
> si viata pentru ca ele sa fie publicate in Occident. Dupa 16
> ani de exil, i s-a redat cetatenia rusa in 1990, iar 4 ani
> mai tarziu s-a intors impreuna cu sotia in Rusia. A militat
> pentru restaurarea monarhiei si a murit in casa de tara din
> Triote-Likovo.
>
>
>
> Povestea Elenei si Mihail
> Bulgakov este una romantica. Mihail Afanasievici
> Bulgakov a absolvit medicina, a fost medic in timpul
> Primului Razboi Mondial, publicand dupa incheierea acestuia
> romanul “Insemnarile unui tanar medic”. Inca din
> perioada studentiei s-a casatorit cu Tatiana Nikolaevna
> Lappa de care a divortat dupa 11 ani de casatorie ca sa se
> insoare cu Liubov Evghenevna Beloserskaia. Desi a reusit sa
> publice cateva romane si piese , cenzura stalinista a oprit
> de la publicare multe dintre lucrarile sale. Deja se
> impusese drept un scriitor de exceptie, iar puterea
> comunista il considera “autor antibolsevic” si
> “dusmanos”. Deoarece nu i se mai publica nimic, a depus
> numeroase cereri de emigrare, dar toate au
> ramas fara raspuns. Scrisoarea pe care acesta i-a
> trimis-o lui Stalin a ramas in istorie drept model al
> disidentei asumate. A urmat un nou divort si nu dupa mult
> timp s-a
> indragostit de Elena Sergheevna Shilovskaia. Intalnirea
> dintre cei doi protagonisti a fost un exemplu clasic de
> dragoste la prima vedere. Ea era maritata cu locotenentul
> Yury Mamontovich Neelov, iar casnicia lor era fericita si
> cuminte avand impreuna 2 copii.
>
>
>
> Pe Mikhail Bulgakov l-a intalnit in
> casa artistilor Moiseenko si, desi a incercat sa il evite
> vreme de un an, Elena a realizat ca nu poate trai fara el.
> Dupa un an si jumatate de framantari, a decis sa divorteze
> si imediat dupa pronuntarea divortului s-a casatorit cu omul
> pe care il iubea. Jurnalele ei au reprezentat reale surse de
> inspiratie pentru scriitor, iar personalitatea ei a inspirat
> personajul Margareta. Bulgakov a murit in 1940, dupa o boala
> care l-a macinat. Pe patul de moarte, orb si suferind, i-a
> dictat sotiei sale ultimile modificari la romanul
> “Maestrul si Margareta”. Elena a transcris operele sale,
> iar dupa moartea lui, a continuat sa ii promoveze si sa ii
> publice operele in intreaga lume.
>
>
>
> sursa:blogosfera

Anunțuri

Despre absentul

Nula dies sine linea
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s