jurnal de om

HIER,
DUPĂ PLECAREA
ÎNGERULUI

După plecarea Îngerului
m-am simţit gol;gol m-am simţit
după plecarea Îngerului.

Ca o buleandră udă
scoasă din balta de stele
şiroind de lumini indiscrete
pusă anume pe gard la uscat.
În auzul meu plânge necontenit
şi acum Îngerul.Paşii lui mici
gem în somnul meu de bătrân
imatur; pretudindea ochii lui
plini de suflet imens, uriaşi.

Doamne! De ce trebuia Îngerul
să devină om să-l doară dinţii
ca pe animalele născute
anume să pască.De ce Doamne?!
De ce nu ne dai un răspuns
Cât de cât simplu?Pentru că nici
Tu Doamne nu-l ai;un răspuns ca
acesta atât de simplu:De aia!
Că de aceea e omul om şi Îngerul simte
Imperioasa nevoie să-i calce pe urme
Ce mai curiozitate,vai!

Altfel de ce s-ar re-naşte
Îngerul din pământ să-l doare
dinţii; să sufere şi să urle şi el
ca oamenii de carne şi de scârnă;
de toate alea dar mai cu seamăn
dfe aşteptări; de ce îl aşteaptă
după durerea de dinţi pe care
ierbivoarele animale o au dar mai ales
ferocele carnasiere; una pe alta
îndureându-se; alergându-se
una pre alta;care pe care;care şi când;
de scârbă şi de alean;o,Doamne!

10246313_10152754655218642_6490307688462080377_n

12 05 2014

 

 

 

 

 

***

*

UMBRA

Fotografia
tremurată
 a nu ştiu
Cui;oare
şi ea a fost
copil şi pe
Ea au durut
-o dinţii?
O,Doame!
c âtă
Nedreptate!

hidden

Anunțuri

Despre absentul

Nula dies sine linea
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s