recuperări

SYLVIA PLATH (1932- 1963)

METAFORE

Eu-s o paradă în nouă silabe.
Un elefant, o casă masivă,
Un pepene hoinărit pe doi cârcei de viţă.
O poamă roşie, de fildeş, frumoşi căpriori!
Această pâine-i dolofană cu bulbucătura ei de drojdie.
În punga asta pântecoasă banii-s cu zimţi nou bătuţi.
Sunt o potecă, o scenă, o vacă borţoasă.
M-am îndopat c-un sac de mere crude,
Am urcat în trenul din care nu se mai poate coborî.

Traducere: Ion Caraion

ÎN CEAŢĂ

Măgurile se pierd în omături
Oameni şi stele
Dezamăgiţi se uită la mine.
Trenul lasă o dâră de aburi în urmă
O, cât de lent se duce
Calul ruginiu.

Clopote, clopote îndurerate –
Şi toată dimineaţa, toată,
grea negură s-a-ntins.

Floare pustie.
Oasele-mi sunt împietrite, străine.
Şi inima, câmpia mi-o sfâşie.

Ameninţată,
tot rătăcind în voia unui cer
fără de stele şi părinţi, o mare-ntunecată.

Traducere: Vasile Nicolescu

SOLII

Lumea unui melc pe tipsia unei fruze?
Nu-mi aparţine. Să nu o accepţi.

Acid acetic într-o butelie sigilată?
Nu-l accepta. Nu-i autentic.

Un inel de aur cu soarele-n el?
Minciună! Minciună şi necaz.

Gerul pe-o frunză, imaculatul
Cazan, sporovăind şi pârâind
De unul singur pe culmea fiecăruia
Dintre cei nouă Alpi negri.

O tulburare în oglinzi,
Marea sfărâmându-şi oglinda cenuşie-

Dragostea, dragostea, anotimpul meu.

Traducere: Petre Solomon

Sylvia Plath

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

23 Fitzroy Road, Londra, unde s-a sinucis Sylvia Plath

Sylvia Plath (n. 27 octombrie 1932, Boston, Massachusetts – d. 11 februarie 1963, Londra), poetă americană contemporană.

Biografie

Părinții ei erau cadre didactice la Boston University. Tatăl ei, Otto Plath profesor universitar, a murit când ea avea 8 ani. Mama sa, Aurelia, a trebuit să o crească singură, împreună cu fratele ei mai mic. Poeta i-a dedicat poemul Daddy.

Talentul literar al Sylviei s-a făcut remarcat de timpuriu, prima poezie fiindu-i publicată la vârsta de opt ani.

În vara anului 1953 se înscrie la o colaborare voluntară de patru săptămâni la revista de modă Mademoiselle” din New York. La întoarcerea la mama sa, la Wellesley, Massachusetts, află că, în ciuda speranțelor care i se dădusră, i-a fost refuzat un curs de vară la Harvard, condus de celebrul scriitor Frank O’Connor (1903 – 1966).

Disperată, tânăra de 21 de ani s-a dus la mormântul tatălui său și a înghițit 50 de tablete de somnifer, cu intenția de a se sinucide, dar este găsită după trei zile în pivniță și este salvată de la moarte. Psihiatra Dr. Ruth Beuscher reușește să o scoată pe Sylvia Plath din starea de depresie profundă, putând astfel să-și continue studiile.

A absolvit Smith College în 1955 cu summa cum laude și a plecat în Anglia, la Cambridge, cu o bursă Fulbright unde, între 1955-1957 a urmat studiile la Newnham College. Acolo l-a cunoscut pe poetul britanic Ted Hughes, care era cu 2 ani mai mare decât ea, cu care s-a căsătorit în iunie 1956.

După o nouă consultație la Dr. Ruth Beuschers, în 1958, se încheie pentru ea cariera pedagogică începută între timp în SUA, și Sylvia Plath se decide să urmeze o carieră de scriitoare liber profesionistă. În decembrie 1959 se întoarce cu soțul său la Londra, unde naște în aprilie 1960 o fiică și în ianuarie 1962 un fiu.

Urmează despărțirea de Ted Hughes, care începuse să o înșele cu scriitoarea Assia Wellvill. Sylvia se scula în fiecare dimineață la ora 4 pentru a avea suficient timp să scrie.

La începutul anului 1963 când, sub pseudonimul Victoria Lucas, i-a apărut romanul autobiografic „The Bell Jar”, care nara despre un coleg al său care s-a sinucis, situația Sylviei era disperată. Mariajul îi esuașe, ea și copiii erau măcinați de boală și, locuind într-un apartament neîncălzit, aveau de înfruntat cea mai cruntă iarnă a secolului. În zorii zilei de 11 februarie 1963, la Londra, s-a sinucis dând drumul la gazele de la mașina de gătit, în timp ce copiii săi dormeau în camera alăturată. Un critic afirma că sinuciderea ei a fost, pentru ea, un act pozitiv, un „refuz de a colabora” cu o lume pe care nu o putea accepta.

În anul 1981 a apărut volumul Collected Poems, iar în 1982, Sylvia Plath a primit, postum, Premiul Pulitzer pentru acest volum. În anul 2002 s-au început filmările pentru filmul artistic „Sylvia”, în regia lui Christine Jeffs, având în rolul principal pe Gwyneth Paltrow. Filmările au durat peste zece săptămâni, în Londra, Cornwall și Noua Zeelandă.

Legături externe

 

Anunțuri

Despre absentul

Nula dies sine linea
Notă | Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s