HAMLET ETERNA POVESTE

Hamlet, legendarul spectacol cu Adrian Pintea, la TVR 2

 1165 Google +0  0  1  0

La 450 de ani de la naşterea lui William Shakespeare, TVR 2 difuzează spectacolul „Hamlet“, sub direcţia de scenă a lui Tompa Gabor, cu Adrian Pintea într-un rol antologic.

Un articol de Petre Ivan|23 Aprilie 2014

„A fi sau a nu fi?” – o întrebare devenită dicton, o piesă emblematică, o montare unică şi un moment istoric: 450 de ani de la naşterea lui William Shakespeare (n. 23 aprilie 1564 – d. 23 aprilie 1616). Televiziunea Română, prin Casa de Producţie TVR, a programat la TVR 2, în preajma acestei aniversări, ecranizarea celebrei piese a „marelui Will” – Hamlet.

Telespectatorii vor putea urmări luni, 28 aprilie, la TVR 2 binecunoscuta tragedie shakespeareiană sub direcţia de scenă a lui Tompa Gabor, un spectacol preluat de la Teatrul Naţional din Craiova (din Arhiva de Aur a Televiziunii Române, premiera tv: 1998).

Spectacolul este difuzat în trei părţi, astfel: partea I de la ora 20.10, partea a II-a de la ora 23.10 (după “Ora de Ştiri”) şi partea a III-a după miezul nopţii, de la ora 00.25.

Hamlet. O distribuţie de elită

Tragica poveste a tânărului Hamlet, prinţul Danemarcei, dornic de răzbunare pentru moartea tatălui său, este interpretată de actorii Adrian Pintea (în rolul lui Hamlet), Mihai Constantin, Ilie Gheorghe, Valeriu Dogaru, Adrian Andone, Angel Rababoc, Tudorel Petrescu, Nataşa Raab, Valentin Mihali, Valer Dellakeza, Mirela Cioabă, Marian Râlea, Constantin Cicort, Vasile Cosma, Oana Pellea, Marcel Iureş, Ozana Oancea.

HAMLET Adrian Pintea

Această montare a piesei “Hamlet” a fost numită “Cel mai bun spectacol al anului 1996”, distincţie acordată de Secţia Română a Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru din România (AICT).

De asemenea, Adrian Pintea şi Mihai Constantin au primit premiul pentru cea mai bună interpretare masculină, acordat de către AICT.

Telespectatorii pot afla detalii despre istoria acestui spectacol din interviul acordat de către maestrul Tompa Gabor, care a primit pentru acest spectacol premiul pentru regie la Gala Premiilor UNITER, stagiunea 1996-1997.

Tompa Gabor – 95% din spectacolele shakespeareiene sunt plictisitoare

TVR: Cum aţi construit atunci, în anii ’90, lumea lui Hamlet?

Tompa Gabor: Spectacolul de la Craiova a dorit să fie o meditaţie asupra rostului teatrului şi implicit al regiei de teatru. De aceea, m-a interesat povestea lui Hamlet-regizorul, care descoperă la un moment dat că teatrul este singurul mijloc de a afla adevărul şi de a demasca tirania.

Spectacolul pe care-l pune el în scenă este unul revoluţionar: vizionându-l, o lume întreagă află pentru prima oară ce s-a întâmplat în ţară… Iar regele, un „actor” desăvârşit în alte împrejurări, nu se poate sustrage de sub efectul lui, recunoscându-şi astfel crima.

De aceea, importanţa „spectacolului în spectacol” este una vitală: el trebuie să fie de o forţă percutantă, ca să-şi poată atinge scopul. Este vorba despre un labirint de oglinzi teatrale, în care, la un moment dat, regele urmăreşte piesa, Hamlet urmăreşte piesa, publicul şi reacţiile regelui, iar noi privim în acelaşi timp spectacolul în care Hamlet îşi urmăreşte piesa şi publicul ei…

Teatrul trebuie să arate în orice împrejurări timpul real…

Este Shakespeare un autor dificil de pus în scenă?

Dacă textele dramatice s-ar realiza singure pe scenă şi un text dramatic bun ar fi garanţia spectacolului de valoare, atunci toate spectacolele cu piesele lui Shakespeare ar trebui să fie extraordinare…

Or, realitatea este că 95% din spectacolele shakespeareiene sunt plictisitoare – adevărate exemple ale “teatrului mortal”.

HAMLET

Cultură / Arte Cele mai mari roluri Hamlet din România 4 mai 2010, 18:31 de Dan Boicea Devino fan Salvează în arhivă download pdf print article 0 (0 voturi) cuvinte cheie: cd muzica radio romania cultural hamlet rol constantin nottara george vraca stefan iordache 0 comentarii 0 share 0 inShare Aboneaza-te la newsletter Abonare Constantin Nottara, George Vraca, George Calboreanu, Gheorghe Cozorici, Ştefan Iordache, Ion Caramitru, Adrian Pintea, Marcel Iureş l-au interpretat magistral pe prinţul Danemarcei. Criticul de teatru Ion Parhon, alături de redactorul Mariana Ciolan, a realizat un ciclu de emisiuni, „Hamlet după Hamlet“, difuzate de Radio România Cultu-ral şi transpuse pe CD-uri. Ştiri pe aceeaşi temă Oreste, în rol de interlop VIDEO Un Hamlet din pixeli VIDEO Un Hamlet avangardist În cadrul Festivalului Internaţional Shakespeare, care se încheie astăzi la Craiova, au fost lansate săptămâna trecută trei CD-uri dedicate „Constelaţiei Hamlet”, care a fost tema acestei ediţii a festivalului. Pe CD-uri este înregistrat un ciclu de emisiuni, „Hamlet după Hamlet”, despre istoricul montărilor cu cea mai renumită piesă a lui Shakespeare. Emisiunile au o calitate documentară excepţională, pentru că putem auzi, din fonoteca radioului, vocile lui Constantin Nottara, George Vraca, Gheorghe Cozorici, Ştefan Iordache, Ion Caramitru, Adrian Pintea, Marcel Iureş, Sorin Leoveanu, Marius Stănescu, Daniel Badale recitând celebrul monolog „a fi sau a nu fi”. La noi în ţară, timp de două secole până în 2008, au fost puse în scenă 37 de spectacole cu „Hamlet” în româneşte, numărul ridicându-se la 48, cu tot cu cele montate în alte limbi. Mihail Pascaly, Grigore Manolescu, Constantin Nottara, Ion Manolescu, Alexandru Dan Demetrescu, Tony Bulandra şi George Vraca se numără printre actorii care l-au jucat pe prinţul Danemarcei până în 1940. De asemenea, la Sala Izvor de la Bulandra, în 1959, Ion Olteanu scotea premiera unui „Hamlet” cu Fory Etterle în rolul principal. „Bătălia celor trei Hamleţi”, de la Naţional În 1861 a avut loc premiera naţională a spectacolului „Hamlet”, la Teatrul cel Mare din Bucureşti (1852 – 1864), al cărui prim director a fost Costache Caragiale. În 1912 Teatrul Naţional (oficializat între 1864 şi 1877) a găzduit premiera „Hamlet”, cu Aristide Demetriade în rolul titular. Între 1941 şi 1944, sub directoratul lui Liviu Rebreanu, la Teatrul Naţional, actorii George Vraca, George Calboreanu şi Valeriu Valentineanu au jucat succesiv rolul titular din piesa scrisă de Shakespeare în jurul anului 1600, eveniment numit în epocă „Bătălia celor trei Hamleţi”. În viziunea regizorală a lui Soare Z. Soare, George Vraca a jucat 30 de reprezentaţii (de la 22 octombrie 1941), George Calboreanu, 12 spectacole (de la 6 noiembrie 1941), iar Valeriu Valentineanu, 24 de spectacole (de la 28 ianuarie 1942). Acesta din urmă a fost cel mai apreciat în rol, actorul însuşi traducând piesa. „Fiecare cuvânt are o pondere pe care m‑am străduit să o cântăresc şi să o judec”, mărturisea Valentineanu. 1958 Gheorghe Cozoroci Teatrul Naţional din Craiova. Regizor: Vlad Mugur. În România, după cel de-al Doilea Război Mondial, era prima montare importantă cu „Hamlet”, o ultimă tălmăcire clasică a montărilor secolului XX. Piesa nu se mai jucase la Craiova din 1915. Gheorghe Cozorici, în rolul titular, era poate cel mai tânăr interpret al prinţului Danemarcei de până atunci. Regizorul a distribuit-o în Ofelia pe Silvia Popovici, „actriţă a cărei caldă feminitate era însoţită de o sensibilitate ieşită din comun, iar în Horaţio a optat pentru puternicul, dar blândul Amza Pellea”, spune criticul Ion Parhon. 1974 Ştefan Iordache Teatrul Nottara din Bucureşti. Regizor: Dinu Cernescu. Spectacolul s-a montat când Horia Lovinescu era director al Teatrului Nottara, scenografia purtând semnătura lui Helmut Stürmer. Eleganţa aristocratică face loc unei energii vulcanice în Hamletul lui Ştefan Iordache. „Am încercat doar să-l joc pe Hamlet”, mărturisea actorul, care o avea alături pe Anda Caropol, în rolul Ofeliei. Montarea din Sala Mică a Teatrului Nottara a fost luată drept neserioasă de comunişti, care au încercat să cenzureze spectacolul, considerându-i pe „Hamlet drogat, pe Ofelia curvă şi pe Polonius homosexual”, scrie Dinu Cernescu, în cartea sa autobiografică, „Regizor”. 1985 Ion Caramitru Teatrul Bulandra din Bucureşti. Regizor: Alexandru Tocilescu. Modernitatea nu excludea cultul formei, în montarea în care Dan Grigore cânta la pian pe scenă. În spectacolul pe care comuniştii au încercat să-l cenzureze regina Gertrude era Ileana Predescu, Mariana Buruiană o juca pe Ofelia, iar Marcel Iureş, pe Horaţio. „Pentru Ion Caramitru, acest rol este un moment de vârf al carierei. Febrilitatea interioară a personajului este cea a unui mare revoltat, manifestarea exterioară a unui înţelept, care evaluează lucid raporturile dintre el şi lume, fără să-i poată ignora ascendentul. Agresivitatea acesteia nu-l doboară, ci îl întristează. Nu ştie să urască. Dar ştie foarte bine să dispreţuiască”, nota Dumitru Chirilă în revista „Familia” din 1986. 1996 Adrian Pintea Teatrul Naţional din Craiova. Regizor: Tompa Gábor. În perioada repetiţiilor, actorul Adrian Pintea se lupta cu o ciroză severă, la Craiova, fiind tratat bioenergetic de viitoarea sa soţie, Lavinia Tatomir. Rolul lui Hamlet a fost şi el un medicament în acea perioadă, pentru actorul care a mai trăit 11 ani. Adrian Pintea a scris un tulburător eseu, „Hamlet sau actorul lucid”, despre condiţia spirituală a actorului raportată la piesa lui Shakespeare, având ca scop reabilitarea conceptului de luciditate în arta actorului. În montarea lui Tompa Gábor, care a obţinut şi numeroase premii UNITER, Polonius era Ilie Gheorghe, Gertrude – Oana Pellea, Claudius – Mihai Constantin, Ofelia – Ozana Oancea. 1998 Daniel Badale Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoşani. Regizor: Ion Sapdaru. Evitând imaginile tradiţionale, regizorul l-a văzut pe Hamlet ca pe un personaj contemporan, despovărat de aura eroică sau vindicativă, lucid şi sensibil. Printre interpreţi s-au numărat Daniel Badale, în rolul lui Hamlet, actor transferat, apoi, în trupa Naţionalului bucureştean, Marius Rogojinschi în rolul lui Claudius sau Irina Mititelu, care a interpretat personajul Gertrude. Spectacolul a fost răsplătit cu un premiu pentru regie, acordat de British Council, şi o nominalizare la premiul de interpretare pentru Daniel Badale, în Festivalul de Teatru de la Sfântu Gheorghe. 2000 Marcel Iureş Teatrul Bulandra din Bucureşti. Regizor: Liviu Ciulei. Textul încărcat de tâlcuri şi de nuanţe este un microcosmos al cunoaşterii omului, cu infinite subtexturi, mărturisea regizorul, într-o înregistrare radio. Din distribuţie făceau parte: Victor Rebengiuc (Claudius), Valeria Seciu (Gertrude), Adriana Titieni (Ofelia), Mihai Constantin (Groparul), Răzvan Vasilescu şi Cornel Scripcaru (Rosencrantz şi Guildenstern). „Hamlet însuşi va deveni bufonul absolut, cel care nu doar caută şi revelă adevărul, dar îl şi pune în lucrare, ca element justiţiar. În tirada lui Claudius, Victor Rebengiuc trimite spre sală un adevărat meteor energetic”, scria Doru Mareş în „Observator Cultural”. 2001 Sorin Leoveanu Teatrul Naţional din Cluj-Napoca. Regizor: Vlad Mugur. După ce a montat spectacolul în 1958 la Craiova, în 1971, la Teatrul Naţional din Cluj, lui Vlad Mugur, care era şi director, cenzura comunistă i-a întrerupt repetiţiile la „Hamlet”. Revenit după 30 de ani la Teatrul Naţional din Cluj, regizorul a avut avanpremiera spectacolului la 22 iunie 2001, regizorul stingându-se din viaţă la München, o lună mai târziu. Montarea din 2001 este considerată unanim de critici drept cea mai bună punere în scenă românească a lui „Hamlet”, Sorin Leoveanu l-a întruchipat pe cel mai expresiv Hamlet din spectacolele româneşti. Anton Tauf a fost apreciat în rolul Polonius, iar Premiul Naţional pentru Decoruri, Costume şi Măşti le-a fost acordat lui Helmut Stürmer, Liei Manţoc şi Ilonei Járó Varga. 2003 Balázs Attila Teatrul Maghiar „Csiky Gergely” din Timişoara. Regizor: Victor Ioan Frunză. Spectacolul se desfăşura într-un spaţiu atipic. Ni se oferea imaginea unui exterior plasat într-o fostă sală uriaşă de bal a cărei suprafaţă era acoperită toată cu pământ. Elementul care polariza atenţia publicului îl reprezenta o şină bifurcată, de cale ferată, la care se adăuga o veche drezină. Pe parcursul reprezentaţiei, apăreau unele imagini cinematografice, de la autentice înmormântări regale, până la developarea propriilor imagini, de către interpreţi, într-un imens laborator, încheiată printr-o expoziţie de fotografii aşezate pe pământ. În final, publicul păşea printre fotografiile puse pe mormintele personajelor. 2008 Ciprian Scurtea Teatrul Naţional „Radu Stanca”, Sibiu. Regizor: Radu Alexandru Nica. Iniţial, Nica se gândise să plaseze acţiunea piesei într-o mare corporaţie din zilele noastre, în zona intrigilor din afaceri. În cele din urmă, a scurtat textul şi a apelat la camere de luat vederi şi la LCD-uri pe care rulau imagini din spectacolul cu „Hamlet”, cu Laurence Olivier. Regizorul a făcut din „Hamlet” un personaj urban, neocolit de bolile citadine. Interpretări remarcabile, voit antiteatrale, au aparţinut Ofeliei Popii (Ofelia), lui Adrian Matioc („Claudius”), Marianei Presecan (Ger­­­trude) şi, în mai mică mă­­­­sură, lui Ciprian Scurtea. 2009 Marius Stănescu Teatrul Metropolis din Bucureşti. Regizor: László Bocsárdi. „De doi ani joc în «Hamletmachine» de Heiner Müller, în regia lui Dragoş Galgoţiu, la Teatrul Odeon (pentru care i-a fost acordat Premiul UNITER pentru cel mai bun actor, în 2007, n.r.) şi care e un soi de esenţă a «Hamletului» lui Shakespeare. Iar acum se întâmplă «Hamletul» lui Shakespeare”, ne declarase Marius Stănescu, imediat după premieră. „Din câte am auzit, în toată Europa nu ştiu dacă a mai fost un actor care să-i joace pe amândoi în acelaşi timp”, afirmase Marius Stănescu. El era de părere că, după acest rol, „Hamletul” lui Müller va căpăta conotaţii mult mai profunde.Citeste mai mult: adevarul.ro/cultura/arte/cele-mai-mari-roluri-hamlet-romania-1_50ad4bbe7c42d5a6639277dd/index.html

De aceea, punerea în scenă a oricărei piese de Shakespeare este o provocare şi totodată asumarea unui risc: numai o concepţie de spectacol puternică, izvorâtă din spiritul textului, dar ancorată în realitatea lumii contemporane, poate avea şanse de izbândă. Cu riscul eşecului, bineînţeles…

Cum a decurs colaborarea cu actorii din distribuţie?

Procesul repetiţiilor cu Hamlet-ul de la Craiova rămâne pentru mine un moment de neuitat în viaţa şi cariera mea.

Am lucrat cu actori de excepţie, care îmi erau şi prieteni apropiaţi, speciali, de o viaţă: cu regretatul Adrian Pintea, care avea o sensibilitate şi o inteligenţă ieşite din comun, un mod unic de a înţelege şi a reda un text de natură filosofico-poetică; cu Oana Pellea şi cu Mihai Constantin, de care mă leagă o prietenie veşnică şi cu care am colaborat cu puţin înaintea aventurii shakespeareiene într-un spectacol Woyzeck la Teatrul Bulandra.

Ceea ce a făcut miza şi tensiunea spectacolului a fost faptul că toţi patru ne pierduserăm taţii – tatăl meu ne-a părăsit chiar după începerea repetițiilor.

În aer plutea moartea, dar duhul lor veghea deasupra noastră.

Clipele petrecute împreună cu ei rămân memorabile, cutremurătoare. Lor li s-au adăugat talentaţii actori de la Naţionalul craiovean – Valer Dellakeza, Ilie Gheorghe, Valeriu Dogaru, Ozana Oancea, Anghel Rababoc, Ion Colan, Mirela Cioabă, Valentin Mihali, Nataşa Raab, Adrian Andone, Tudorel Petrescu, Constantin Cicort şi alţii.

Mai târziu a venit şi Marian Râlea… A fost o perioadă plină de sens…

Care au fost provocările şi împlinirile acestui proiect devenit un moment important de istorie a teatrului?

Să facem faţă momentelor dificile, chiar dramatice, prin care treceam şi să ducem la bun sfârşit această călătorie de numai… 24 de zile!

INFO

Teatru – „Arhiva de aur” a TVR

Hamlet de William Shakespeare
Preluare de la Teatrul Naţional din Craiova

După traduceri de Nina Cassian, Petru Dumitriu, Ion Vinea, Vladimir Streinu, Leon Levitchi, Dan Dutescu.

În distribuţie – Adrian Pintea, Ilie Gheorghe, Valeriu Dogaru, Adrian Andone, Angel Rababoc, Tudorel Petrescu, Nataşa Raab, Valentin Mihali, Valer Dellakeza, Mirela Cioaba, Marian Râlea, Constantin Cicort, Vasile Cosma, Oana Pellea, Marcel Iureş, Ozana Oancea.

Decoruri: T. Th. Ciupe
Costume: Judith Kothay Dobre

Direcţia de scenă: Tompa Gabor

Foto din Hamlet – TVR

Citiţi şi:
Hamlet la Sf. Gheorghe, cu titrare în limba română


– See more at: http://www.ziarulmetropolis.ro/hamlet-legendarul-spectacol-cu-adrian-pintea-la-tvr-2/#sthash.oD6w2tpn.dpuf

Anunțuri

Despre absentul

Nula dies sine linea
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s