ONOMASTICĂ

GHORGHE ISTRATE 74

 Lui Gheoghita,nene (cf.T.Arghezi)

 Gheorghe-Istrate

 

Ce să refuz

 

Ce sa refuz si ce sa mai accept ?
Toate cuvintele miros a moarte
bat clopotele-amurgului
in piept — mirosul lor,
copile, ne desparte !

Incep o floare si-o termin in zori mi-e
ingerul bolnav si ma refuza da-mi,
Doamne, plinsul
unei mari candori si da-mi
ninsoarea pruncilor pe buza !

Dar nu mai sint cuvinte ca sa spui ;
o spada se sfarima intre oase
— mi-e ingerul bolnav si
boala lui in cerul tot a
moartea mea miroase

 

Copil


(ritual)
copil al pietrelor invat sa tac magnetul tainei inapoi ma strange asa cum trec orbind din veac in veac sunt pruncul repetat de-acelasi sange
o ce lumini se-apropie-adunand taramul lor neinceput in runa ninsori de clipe-mi flutura prin gand inchipuind statuia mea strabuna
nu mai sunt singur – din fiinta vin intors in ochiul mortii care plange si ies din ceata trupului virgin la piept strangandu-mi vorbele de sange

Cenuşa runelor

 

vom razbuna iubiri neintimplate
prin ele-am fi putut sa nemurim
albastra sfera-a timpului putin
ce ne-a rotit spre-o alta zeitate
ce umbra grea cutreiera prin ceas ?

ea ne rastoarna-n zarurile lumii unde
s-or trage liniile sumii acestor evi
halucinind trufaspurtam sapate-n pleoapele umflate
inscriptiile unui veac de-o zi prin
care-adeseori vom invechi nevoia
noastra de eternitate.retrasa-n plinset lacrima candorii
ne-ntoarce chipurile pale-n gind
— neincepute suflete de rind
incoronate-n templele eroriipacatele nu mor — renasc mai
pure am semne ca cenusa a
miscat uitind iubiri ce nu
s-au intimplat eu fierb eretic in aceste zgure

Rudele

cand marii morti ai casei noastre moarte timpului meu ii dau ocol pana la ziua pamantul miroase a cimitir gol
vine mai intai in ferestrele vechi
capul barbos al strabunului – piatra de neam –
omul cu funii in arcuri din care azvarle
corbi fumegosi si soparle
peste puzderia de oameni
care se invoiesc sa-l asculte
si-n ochiul geamului stramt dinspre drum la care uneori strainii se-arata sufland din raul chinului lor in lampile-ngropate in odaie vine gura roditoare de povesti a batranei cu viata ca o vita-de-vie crescand din rosturile graiului ei vedeniile puterii in amfora casei
si mai alaturi prin crapaturi si vremuiala
intarziindu-si tampla-n rasuflatorile drumului
sta mestecand poverile cu umerii
tatal meu –
Parintele si
Bunul
cel caruia la ceasul rar de spovedanii
ma ridicam din somn si ii spuneam
Omul sau
Capriorul
Stalp ocrotit jur-imprejur de
Camp
si-anume-n friza casei cea mai calda pe unde flacarile sufletului celorlalti s-au scurs in matca nestiuta-a
Vaii sta chipul de dupa somn al mamei tanjind tipare luminoase de fii mai buni de fiice si de sorti

iar sus in gura podului intre vazduhuri surorile mele tustrei –
Ana
Maria
Milica -jertfite mirarii si nevinovatiei varand in cuibul pasarii straine oua ciudate pentru nastere lunga fac semne-n
Valea
Plangerii si-asteapta minunea care trebuie sa li se-ntample

 

Timp

 

Se-arata pasarea dintre
cuvinte cu limbile-nghetate si orbind
pe trupul meu mingiietor sa-si zvinte
rasufletul si-aripile de-argint

de unde vii as vrea s-o-ntreb dar trece
lumina vinovata pe pamint
matasea somnului e-atit
de rece c-aud cum singele se face gind

vai singele in somn mereu ma vinde
se rup in urma puntile presimt
cum pruncul piere risipind cuvinte —
zapada timpului se face timp

Ritual


eu am iubit femei ce nu existat
v-aduc dovada-aceasta oda trista
si-o mica ghilotina in batista
eram timid ca si acum dar pur cu
pleoapele-mbracate in azur cu
fluturi orbi ce-mi pilpiiau in jurveneau petale albe sa ma fure
pierdute dintr-o stranie padure
cu uragane tandre si auguresi ajungeam pe-un tarm
necunoscut sever pazit de
soapta unui mut calare pe un cal cu
ochi de lutera un mal zidit cu trupuri goale
pe care soarele turna egale
intunecatele lui zalesi dincolo de tarm o melopee
oceane largi de plete de femeie
fosnind in fascinanta lor
maree

 

Purificare


un timp sa ne retragem iar din flon sa
mirosim pe rind si noi a moarte a
hainele de care
uneori alt trup launtric ne desparte
sa fim o clipa luminati de prunci de
oasele lor albe plutitoare sa ne
supunem blindelor
porunci sa fim o ora dezlegati de soareatunci abia suiti pe prundul orb pesti
licarind sub valurile vane ne vom
vedea-n halucinantul
sorb greselile impinse sub ocheaneastfel prin aripi siroind prin vini rabda-
vom cazna zborului ce doare ca sa
ne-ntcarcem puri
si anonimi in ghimpii otraviti
plutind prin floare
Ce sa refuz
Cenusa runelor
Copil
Duhul runelor
Purificare
Ritual
Rudele
Timp

Gheorghe Istrate biografia

Gheorghe Istrate

Gheorghe Istrate opera literara

Comentarii literare si caracterizarea personajelor din opera

ISTRATE Gheorghe, se naste la 11 mai 1940, satul Limpezis. comuna Movila-Banului, judetul Buzau.
Poet si publicist.

Fiul lui Ion lstrate si al Mariei (n. Petre), agricultori.

Liceul „B.P. Hasdeu” din Buzau (absolvit in 1957); Facultatea de Lb. si Literatura Romana a Univ. din Bucuresti (licenta in 1968). Redactor la ziarul Scinteia tinerelului si apoi la revista Tribuna Romaniei.

Debuteaza in Viata Buzaului (1956). Colaboreaza la Luceafarul, Romania literara, Ramuri, Convorbiri literare, Viata studenteasca. Si-a reorganizat materia lirica a volum de debut (Mastile somnului, 1968) si a celor urmatoare (Poeme, 1971; Pseudopatriarhalia, 1974; Zodia Sarpelui, 1975; Sceptrul singuratatii, 1978) intr-o ampla antologie: Rune (1980). Alte volum de versuri: Interiorul tacerii (1985), Poezii in soapta (1985) si Despartirea de cuvinte (1988). Premiul revista Luceafarul (1966); Premiul revista Amfiteatru (1968); Premiul revista Breve (Italia; 1969).

Venerarea stramosilor si evocarea timpurilor de demult intr-o tonalitate grava indica la Gheorghe Istrate dimensiuni traditionaliste care vor fi mult accentuate prin inclinatia spre profunzimea tematica si respectul pentru perfectiunea formei. Elaborate intr-o prima etapa, volumele Mastile somnului (1968), Poeme (1971), Pseudopatriarhalia (1974), Zodia Sarpelui (1975) si Sceptrul singuratatii (1978) configureaza un univers liric ce se reclama in mod vadit din poezia lui loan Alexandru si care isi trage sevele dintr-o resimti re dureroasa a propriului eu si a lumii.

Exceptie face doar Cintec la izvoarele lumii (1975), un volum aparent detasat de celelalte, dominat de elanuri ostasesti si patriotice.

Ulterior, intreaga creatie a fost restructurata pentru o mai buna evidentiere a trasaturilor definitorii, in volumul Rune (1980), a carui unitate se mentine in ciuda divizarii sale in cinci cicluri: Ranile memoriei. Echinoxul copilariei, Dual, Fiinta amurgului si Despartirea de cuvinte. Si aici poetul pastreaza nostalgia minunilor din vremurile arhaice pe care le descrie in dimensiunile lor halucinatorii sau le integreaza in ritualuri lirice, in imagini cinegetice ori in visuri ce inchipuie migratii tainice si cataclisme solare.

Din basmul Tinerete fara batrinete, Gheorghe Istrate a preluat motivul Vaii Plingerii, pe care l-a hiperbolizat, descriindu-l ca pe un tinut populat cu vedenii monstruoase, amenintatoare. Limita intre viata si moarte, sarpele apare in poezia sa ca o fiinta umila, fata de care poetul incearca sentimente contradictorii: uneori il invoca sau i se confeseaza, alteori il considera initiator de pericole, ca in descintecele populare, si-i acorda semnificatii fanatice. Aceste elemente se integreaza deplin efortului de ansamblu ce vizeaza crearea unei atmosfere mitice, prin care poetul sa poata reface sensul unei idealitati pierdute.

Din neputinta de a mentine candoarea copilariei, Gheorghe Istrate se retrage in singuratate, inclinind spre interiorizare si reflectie (mai rar spre tematica erotica), raminindu-i proprie preocuparea de a nu distruge caracterul sacramental al existentei.

OPERA:
Mastile somnului, versuri. Bucuresti, 1968: Poeme, Bucuresti. 1971;
Pseudopatriarha-lia, versuri, Bucuresti, 1974;
Zodia Sarpelui, versuri. Bucuresti, 1975;
Cintec la izvoarele lumii, versuri, Bucuresti, 1975;
Sceptrulsinguratatii, versuri. Bucuresti, 1978;
Hune, versuri, postfata de C.M. lonescu, Bucuresti, 1980;
Interiorul tacerii, versuri. Bucuresti, 1985;
Poezii in soapta. Bucuresti, 1985;
Despartirea de cuvinte, versuri, Bucuresti, 1988.
REFERINTE CRITICE:
C. Ciopraga, Personalitatea literaturii romane, 1973;
AI. Pini. Poezia, I;
M. Iorgulescu, Scriitori;
R.G. Teposu, in Romania literara, nr. 51,1980;
N. Turtureanu, in Cronica, nr. 49, 1980;
D.R. Popa, in Tribuna Romaniei, nr. 238, 1983;
C. Tuchila, Cetatile poeziei, 1983;
Sultana Craia, in Luceafarul, nr. 49, 1984;
D.R. Slanescu, in Viata Romaneasca, nr. 5, 1984;
St. Aug. Doinas, ibidem, nr. 7, 1985;
F. Neagu, A doua carte cu prieteni, 1985;
Al. Pini, in Romania literara, nr. I, 1986;
G. Alboiu, in Luceafarul, nr. 9, 1986.
 
 

marți, 10 mai 2011

GHEORGHE ISTRATE-71

Poetul Gheorghe Istrate, la aniversară.

Azi m-am trezit cu noaptea-n cap, bucuros că mierlele nu şi-au încetat o clipă trilurile neasemuite ( ele „s-au ostenit toată noaptea cântând”, cum spunea Blaga, poetul născut chiar în această zi), inducându-mi convingerea că niciuna dintre ticăloşiile lumii, înmulţite apocaliptic în ultima vreme, nu le va curma cântecul măiestru; bucuros că am să scriu aici despre prietenul Gheorghe Istrate, poetul inafabil, care mâine, 11 mai, împlineşte 71 de ani… L-am sărbătorit pe blogul meu şi acum un an, la împlinirea unei atât de frumoase vârste, dedicându-i un sonet, re-publicând alte 6 sonete pe care li le-am adresat cu ani în urmă, la Neptun, lui şi prietenului poet Ion Murgeanu, într-o joacă poeticească plină de afecţiune. Acum n-am să fac decât să transciu aici câteva poeme de-ale lui Gh. Istrate din cartea ce i-a apărut nu de mult, şi pe care mi-a trimis-o cu o dedicaţie. Este vorba de antologia sa Dialog cu invizibilul, scrisori către irealitate, 101 poeme, la editura Terra din Focşani.  Prefaţa este semnată de exegetul-prieten Dumitru Radu Popa, acum autoexilat în Statele Unite. Din explicaţia pe care autorul o pune chiar la începutul cărţii, aflăm că această antologie de autor, menită să-l reprezinte la împlinirea a 70 de ani, ar fi trebuit să apară anul trecut la editura Academiei, însă factorii de decizie, după lungi şi penibile amânări, şi-au declinat orice răspundere. S-a găsit totuşi o editură fastă şi un prieten generos care să o sponsorizeze, nimeni altul decât dl. Costică Neagu, editor şi al întregii opere a marelui cărturar Simnion Mehedinţi. Mai sunt astfel de oameni pe la noi? Mă minunez şi mă bucur fără limită. Mai ales că de existenţa şi proliferarea celorlalţi, a obstrucţioniştilor plasaţi în posturi de decizie, ne-am prea lovit în toţi aceşti ani… Fie deschis spre sufletele dragilor cititori  drumul nobil al versurilor marelui nostru poet şi coleg de generaţie Gheorghe Istrate. La mulţi ani cu sănătate şi binemeritate izbânzi literare! Ion Lazu

Gheorghe Istrate: Dialog cu Invizibilul

Ritual
Doamne iar ni se întâmplă
Să stăm tâmplă lângă tâmplă
Năduşeala ta divină
Me-nlumină în lumină

Vorba tTa e carnea lumii
Lunecă prin ea postumiiânenăscuţii, visătorii
Din bisericile florii…

Ritual
eu văd pământ numai pământ
În ochii mei e un mormânt
în care de vecii durează
o sabie ce scânteiază

eu dacă mişc trudit din pleoape
aud troznind în ceruri ape
şi-un înger rătăcit şi gol
pierzându-şi haina de nămol

lumina mea-i cu glasul mic
un clopot strâns peste nimic
un lan cu nopţile în spic –

aşa cum umblu şi mă-nsfânt
sunt doar pământ numai pământ

Ritual

pe ţărmu-acesta-ncremenit de cretă
tăcerea mare-a lumii mă repetă
să pot răbda oceanul ce-mi depune
sub tălpi întunecatele lui dune
s-aud cum se descarcă alb sub valuri
timpul bătrân nesfărâmat de maluri
cum izbucnind prin apa-ntunecoasă
ea se va sparge-n lutul de sub casă
cum pruncii dulci din vremi neîncepute
vor murmura-ntâmplări necunoscute
pe ţărmu-acesta-ncremenit de cretă
unde tăcerea lumii mă repetă

Ritual

din lucruri pe furiş curg lacrimi
din noapte se preling planeţi
peste fiinţă peste patimi
n-ai timp să-nveţi să mai regreţi

se-adună lumea-ntr-o lumină
ca floarea-ntr-un grăunte viu
abia atinsă de-o albină
ce soarbe clipa din târziu

un prunc se-ntoarce în sărut
în moartea care vrea să moară
precum pământu-n început
precum lumina în fecioară

Ritual


eu vin de departe din tâmple de piatră
din osul anilor vechi ne-nceput
din insula semnelor sacră
pe care apasă un deget necunoscut

Ritual

curge memoria – veşnica plută
a neamului nostru umbros
umblă Cuvântul pe gura mea mută
asemenea tălpilor lui Hristos

 Ritual

maica mea lumina mea
rana mea de-a pururea
mi-am făcut din dor o stea
să mă-mbrăţişez cu ea
maica mea lumina mea

din ţărâna mea bolnavă
ţi-am pus candelă şi slavă
din pământul meu sfielnic
ţi-am pus smirnă şi jertfelnic

Când va fi cândva să mor
Mă voi face un izvor
Ca să umblu sub pământ
Cu picioare de argint

Să te plâng să te găsesc
În mormântul tău regesc
Fiindcă te-am cătat în stea
Dar în stea nu se murea –
acolo se nemurea
Maica mea lumina mea
Rana mea de-a pururea

Ritual

                        Lui Ion Murgeanu
Dospeşte casa-n nopţi străvechi
Rotindu-şi talpa-n lutul sferic
Se-aude câinele lovindu-şi
 Grumazul gros de întuneric

Înalţ o scară albă-n cer
Prin care-o pasăre de sânge
Mai are dogorind de ger
O rugă doar şi mă ajunge

Asemeni ei sparg vraja runii
Se-aud în vid tăciunii puri
La care îşi aprins străbunii
Cuvintele-adormite-n guri

Ritual

Copil al pietrelor – învăţ să tac
Magnetul tainei înapoi mă strânge
Aşa cum trec orbind din veac în veac
Sunt pruncul repetat de-acelaşi sânge

O ce lumini se-apropie-adunând
Tărâmul lor neînceput de rună
Ninsori de clipe-mi flutură prin gând
Închipuind statuia mea străbună

Nu mai sunt singur – din fiinţă vin
Întors în ochiul morţii care plânge
Şi ies din ceaţa trupului virgin
La piept strângându-mi vorbele de sânge

Mai sus de sori e-o noapte abisală
Pe care Dumnezeu o ţine-n poală.

LA MULŢI ANI, GHEDORGHIŢA! GHEORGHE,GHEORGHE…

ion murgeanu


Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu

 

Anunțuri

Despre absentul

Nula dies sine linea
Notă | Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s